Studiu VELUX: Jumătate din proprietarii de locuințe mansardate și-au schimbat ferestrele de mansardă din locuința actuală

Renovarea mansardei, prin montarea ferestrelor de mansardă, poate aduce multiple beneficii locuinței, inclusiv mai mult confort, mai multă lumină naturală, o ventilație mai bună și acces la aerul curat. În plus, alături de un climat interior mai sănătos, renovarea mansardei oferă și un spațiu suplimentar, care poate fi transformat în birou, spațiu de joacă pentru copii sau un loc de relaxare ideal pentru întreaga familie.

Conform experților VELUX, există semne vizibile care pot declanșa înlocuirea ferestrelor de mansardă precum închiderea dificilă, ca urmare a deformării lemnului, sau deteriorarea în timp, din cauza condensului.

Studiul VELUX România, realizat pe un eșantion național reprezentativ, de peste 1.000 de persoane, arată că 33% dintre românii care dețin o mansardă ar fi dispuși să plătească peste 2.500 de lei pentru o fereastră de mansardă.

Studiul mai arată că, la nivelul obiectelor din casă (mobilier, electrocasnice, uși, ferestre etc), 73% dintre proprietarii de locuințe preferă să le folosească până se uzează complet, considerând o risipă înlocuirea lor preventivă. Tinerii între 25 și 34 de ani sunt cei mai înclinați să înlocuiască lucrurile în mod preventiv (32%), pentru a evita eventualele probleme. În schimb, 52% dintre respondenții de peste 45 de ani preferă să le păstreze cât mai mult timp.

În topul factorilor care influențează decizia de a înlocui obiectele uzate din casă se află considerentele financiare – 32%, atașamentul emoțional față de obiectele vechi – 15% și dorința de a utiliza lucrurile până se strică – 15%.

În cazul mobilierului de dimensiuni mici și mari, 73%, respectiv, 71% dintre români au declarat că preferă utilizarea sa până la deteriorare completă. În schimb, comparativ cu alte categorii de produse, când vine vorba de uși și ferestre, respondenții înclină în mai mare măsură (32%) spre înlocuirea preventivă a acestora.

Circa 20% din participanții la studiul realizat de VELUX România au afirmat că dețin locuințe cu mansardă, jumătate dintre ei susținând că și-au înlocuit ferestrele de când locuiesc în gospodăriile actuale. Raportat la tot eșantionul studiului, tot 20% dintre respondenți au declarat că nu au înlocuit niciodată ușile și ferestrele din locuința actuală sau că le-au schimbat cu mult timp în urmă (38%), în timp ce 24% dintre respondenții chestionarului le-au înlocuit în ultimul an.

În ceea ce privește tipurile de uși și ferestre din locuința, cei mai mulți respondenți declară nevoia înlocuirii ușilor din interior (24%), urmate de ferestrele frontale (21%) și de ușa din față (20%). Bărbații sunt mai înclinați să considere că aceste tipuri de uși/ferestre necesită înlocuire. 39% dintre respondenți sunt de părere că nu este nevoie în prezent să înlocuiască uși sau ferestre din locuință, într-un procent semnificativ mai mare femeile (44%).

Întrebați despre principalul motiv care ar determina înlocuirea acestora, 24% dintre români au optat pentru funcționarea defectuoasă, în timp ce 22% dintre respondenți spun că vor să reducă consumul de energie. Însă, dacă vorbim despre intenția de a schimba ușile și ferestrele în următoarea perioadă, doar 6% dintre români plănuiesc să facă acest lucru în următoarea lună. La polul opus, 38% dintre respondenți au în plan aceste schimbări pe termen lung (nespecificat), iar 26% își doresc să schimbe ușile și ferestrele în următorii 1-3 ani.

Întrebați despre prioritățile de înlocuire în cazul în care mai multe elemente din gospodărie ar necesita intervenție simultană, 24% dintre respondenți au indicat ușile, iar 21% au menționat ferestrele din față. Dacă ar fi convinși că înlocuirea acestor elemente ar reduce costurile de încălzire cu 20%, aceleași articole ar deveni chiar mai prioritare.

În acest context, VELUX se angajează să ofere soluții durabile și sustenabile, care nu doar îmbunătățesc calitatea vieții de zi cu zi, dar sunt și investiții în bunăstarea generațiilor viitoare. Prin acest demers, VELUX pune accent atât pe sănătatea fizică a locuințelor, cât și pe legătura emoțională cu spațiul.