5 tehnici pentru îmbunătățirea calității aerului interior

Calitatea aerului interior se referă la starea aerului din interiorul casei sau clădirii tale. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie - Ventilație (AIVC (¹)), o bună calitate a aerului interior se caracterizează printr-un aer lipsit de poluanți care provoacă iritații, disconfort sau îmbolnăvire.

Un studiu realizat în Danemarca de profesorul Jan Sundell (2004) a identificat patru aspecte esențiale influențate de calitatea aerului interior (²):

• Confortul: Prospețimea aerului este resimțită imediat la intrarea într-o clădire.
• Sănătatea: O calitate slabă a aerului poate afecta negativ sănătatea respiratorie și generală.
• Performanța: Un aer de calitate ridicată îmbunătățește performanța mentală și starea de bine.
• Conexiunea cu natura: Aerul proaspăt creează o senzație de legătură cu exteriorul, în special când este accesat prin ferestre.

Calitatea aerului din locuința ta (IAQ) este influențată de mai mulți factori, inclusiv rata de ventilație, sursele de poluare și condițiile de mediu (³).

O analiză realizată de Navigant Ecofys, prezentată în Barometrul caselor sănătoase (VELUX, 2017) arată că unul din șase europeni trăiește în clădiri nesănătoase.

Acestea sunt locuințe cu un nivel crescut de umiditate, supraîncălzite, lipsite de lumină naturală sau care suferă din cauza unei încălziri insuficiente. Studiul evidențiază, de asemenea, că europenii care trăiesc în locuințe cu umitidate mare sunt de 1,7 ori mai predispuși să raporteze o stare de sănătate precară. În mod similar, locuirea în case cu lumină naturală insuficientă sau supraîncălzite crește probabilitatea de a raporta probleme de sănătate de 1,5 ori.

Potrivit unui studiu realizat de profesoara Philomena Bluyssen în 2009 (⁴), aerul interior conține numeroși compuși care pot afecta negativ sănătatea și confortul. Printre aceștia se numără:

• Gaze (în special formaldehidă)
• Compuși organici volatili (COV)
• Compuși chimici anorganici (ex.: oxizi de azot – NOx, oxizi de sulf – SOx)
• Particule (precum praful din locuință și produsele secundare ale arderii)
• Gaze radioactive (precum radonul)
• Elemente biologice (inclusiv mucegai, ciuperci, polen și acarieni)
• Umiditate sub formă de vapori de apă

Studiul lui Bluyssen evidențiază că majoritatea acestor poluanți provin din surse interioare, precum:

• Activități umane:Fumul de țigară, particulele rezultate din gătit, utilizarea produselor de curățenie și de îngrijire personală
• Electronice de consum și de birou: ispozitive precum imprimantele laser
• Materiale de construcții: Izolații termice, placaj, vopsele, mobilier, pardoseli și acoperiri pentru pereți

Pentru a crea un spațiu interior confortabil și sănătos, este esențial să:

• Controlezi poluarea de la sursă: Folosește materiale de construcție și mobilier cu emisii chimice scăzute, produse de curățenie cu emisii reduse, evită fumatul în interior și gestionează eficient nivelul de umiditate.
• Monitorizezi calitatea aerului interior: Verifică regulat nivelurile de CO₂, umiditate, COV și alți poluanți interiori.

Nivelurile de CO₂ sunt un indicator util al eficienței ventilației într-un spațiu. Deoarece CO₂ este produs prin respirația umană și de anumite aparate electrocasnice, acumularea sa poate semnala o ventilație inadecvată, ceea ce poate amplifica efectele altor poluanți interiori.

În aerul exterior, concentrația de CO₂ este, în mod obișnuit, de aproximativ 400 ppm. În interior, acest nivel crește din cauza activității umane, iar concentrațiile care depășesc 950 ppm – conform standardului european EN 16798-1  din mai 2019 – indică o calitate slabă a aerului.

Nivelurile ridicate de CO₂ pot provoca simptome precum somnolență, dureri de cap și scăderea capacității de concentrare și productivitate. Monitorizarea și gestionarea concentrației de CO₂ este deosebit de importantă în spațiile unde oamenii petrec mult timp, cum ar fi dormitoarele, sălile de clasă și birourile.

Ventilația naturală este o metodă simplă și eficientă de a reduce nivelul de CO₂. Prin permiterea circulației aerului proaspăt, se poate dilua și elimina dioxidul de carbon acumulat.

Ventilația naturală este esențială pentru menținerea unui aer interior sănătos, iar amplasarea strategică a ferestrelor poate îmbunătăți semnificativ eficiența acesteia.

Montarea ferestrelor de mansardă alături de ferestrele verticale îmbunătățește circulația aerului prin crearea unor curenți ascendenți. Această configurație permite o reîmprospătare mai eficientă a aerului și eliminarea poluanților din interior, cum ar fi COV-urile și particulele fine.

Această metodă de ventilație, cunoscută sub numele de ventilație încrucișată, este deosebit de eficientă în încăperile cu un nivel ridicat de umiditate sau poluanți, precum bucătăriile și băile. Prin combinarea ferestrelor verticale cu ferestre de mansardă, poți îmbunătăți evacuarea contaminanților din aerul interior, pentru a menține un mediu de viață mai sănătos.

Expunerea la un aer interior de calitate slabă poate duce la o serie de probleme de sănătate, multe dintre ele apărând aproape imediat. Cele mai frecvente simptome includ:

• Probleme respiratorii: Iritații la nivelul gâtului, nasului și ochilor, dificultăți de respirație și agravarea astmului preexistent. Acestea sunt adesea primele semnale de avertizare ale deteriorării calității aerului interior.
• Alergii: Poluanții interiori precum acarienii, mucegaiul și polenul pot intensifica alergiile sezoniere și permanente, provocând strănut, congestie nazală și mâncărimi la nivelul ochilor sau pielii.
• Simptome generale: Durerile de cap, oboseala și amețeala sunt indicii frecvente ale expunerii la un aer interior de calitate scăzută. Aceste simptome pot fi ușor confundate cu cele ale unei răceli sau gripe, ceea ce îngreunează identificarea cauzei reale.

Recunoașterea timpurie a acestor semne este esențială pentru a interveni și a îmbunătăți calitatea aerului din spațiile interioare.

Efectele expunerii prelungite la un aer interior de proastă calitate pot fi grave și pot să nu apară decât după ani de zile. Aceste consecințe includ:

• Expunerea continuă la poluanți poate duce la boli respiratorii pe termen lung, precum bronșita cronică, astmul sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
• Poluarea aerului interior a fost asociată cu un risc crescut de boli cardiace, hipertensiune arterială și accidente vasculare cerebrale (AVC), în mare parte din cauza inflamației cronice și a stresului oxidativ provocat de poluanții din aer.

Reducerea poluării de la sursă se poate face prin:

• Utilizarea materialelor cu emisii scăzute de compuși organici volatili (COV)
• Întreținerea aparatelor de ardere pentru a preveni scurgerile de gaze nocive
• Menținerea umidității interioare între 40% și 60% pentru a inhiba dezvoltarea mucegaiului și a acarienilor